duminică, 20 februarie 2011

Human vs. robot



De cate ori in ultimii 5 ani ati apelat la o persoana pentru a va da o informatie, fie ca e vorba despre un cod postal sau de programul de la cinema? Eu unul nu-mi aduc aminte, insa de foarte putine ori sau niciodata.

In urma cu doar 20 de ani orice astfel de informatie si aproape 90% din informatii in general, puteau fi obtinute doar de la o persoana, si doar 10% le puteai gasi in presa scrisa, literatura, etc. Odata cu dezvoltarea tehnologiei informatiei si faptul ca a fost facuta accesibila marii majoritati, comunicarea "utilitara" dintre oameni s-a redus drastic si totodata interactiunea sociala ca urmare a acestui fapt.

Pe langa informatiile utile, spatiul virtual ne ofera si cunoasterea realitatii in care traim, a geografiei, istoriei, stiintei, artei, etc. incat comunicarea fizica este redusa si mai mult, un exemplu bun fiind dat de primarul analfabet care stie sa caute si el pe "Goagal" informatii din istorie.

De fapt cred ca fiecare dintre noi traieste tot mai mult in spatiul virtual, participand la competitii, legand prietenii, facand cumparaturi, etc., si ne descurcam destul de greu atunci cand suntem nevoiti sa desfasuram o activitate de acest gen in viata reala.

Inchipuiti-va cum va arata din aceasta perspectiva lumea peste 100 de ani cand se estimeaza ca populatia Pamantului va ajunge la 30 de miliarde de persoane (de la 6.7 mld actual). Oamenii vor trai inghesuiti in orase supraaglomerate, in spatii mici, neavand locuri de munca, lipsindu-le hrana, si ducand o lupta acerba in lumea virtuala, fiecare cu computerul sau in cautarea de resurse pentru supravietuire.

sâmbătă, 28 februarie 2009

Experiment Google - valori actuale romanesti

Incercand sa identific valorile actuale ale romanilor, m-am decis sa fac un experiment Google, acest mic dumnezeu al informatiei din eter care iti da neconditionat tot ceea ce-i ceri.
Am folosit cautarea dupa "expresie exacta" din pagini aflate in Romania, si va prezint mai jos rezultatele obtinute. Va avertizez ca unele pozitii sunt socante, de aceea nu recomand lectura copiilor si celor cu afectiuni cardiace. Va invit sa trageti concluzii.

Topul numelor personalitatilor autohtone prezente in informatiile din eter. Fara comentarii.

1. Becali 3.140.000
2. Mihaela Radulescu 1.970.000
3. Dumitru (Mitica) Dragomir 2.228.000
4. Stefan cel Mare 1.530.000
5. Nicolae Guta 1.440.000
6. Mihai Eminescu 1.050.000
7. Columbeanu 707.000
8. George Enescu 557.000
9. Andreea Marin 544.000
10. Ion Creanga 441.000
11. Marian Vanghelie 432.000
12. Dimitrie Cantemir 350.000
13. Gheorghe Hagi 330.000
14. Alina Plugaru 297.000
15. Constantin Brancusi 292.000
16. Henri Coanda 283.000
17. Simona Sensual 270.000
18. Stefan Banica 246.000
19. Tudor Arghezi 232.000
20. Mihail Sadoveanu 211.000
21. Sexy Braileanca 195.000
22. Ogica 121.000
23. Constantin Noica 71.000
24. Petre Tutea 94.100

Mai jos gasiti cateva din preocuparile de baza ale romanilor, identificate dupa acelasi algoritm, care independent luate nu spun nimic, insa analizate comparativ abia acum inteleg si eu de ce pe roman nu il revolta nivelul de trai scazut decat cand ii ajunge cutitul la os: pentru ca n-are timp, e pe blog, face sex sau dragoste ascultand manele - dupa posibilitati, si la urma urmei are un suflet de artist!

Blog 205.000.000
Sex 8.670.000
Dragoste 6.540.000
Arta 4.820.000
Manele 3.220.000
Politica 2.730.000
Hrana 2.720.000
Literatura 2.020.000
Monden 1.540.000
Spiritualitate 1.040.000

Ei, dar iata ca atunci cand vine vorba de locatii favorite ale romanilor, tot saraca natura e cea mai populara.

Bucegi 775.000
Delta Dunarii 734.000
Ceahlau 534.000
Bamboo 323.000
Mc Donald's 259.000

Si in final, colac peste pupaza, aflam ca viata in ziua de azi e de vreo trei ori mai neagra decat alba pentru romani, ceea ce ma face sa trag concluzia ca suntem un popor de-a dreptul "GOOGLE".

Negru 6.710.000
Alb 1.820.000

marți, 24 februarie 2009

Made in heaven!

Omul ca element al sistemului din care face parte, interactioneaza de-a lungul vietii sale cu mediul inconjurator, cu ceilalti oameni la nivel individual sau de grup, si cu Dumnezeu.

Educatia omului are ca scop pregatirea lui pentru a se integra in habitat, pentru a isi gasi menirea in societate, si pentru a evolua spiritual. Daca primele doua exigente sunt oarecum satisfacute de sistemul de invatamant si familie, din pacate evolutia spirituala e un subiect tabu, acoperit de dogme religioase si curente mistice.

Cunoasterea a evoluat enorm in ultima perioada, si cu toate acestea, spiritualitatea nu si-a gasit locul in randul stiintelor "laice", ramanand tributara religiilor. Filozofia acopera o parte din obiectul spiritualitatii, insa modul de abordare al acesteia este uneori chiar mai subiectiv decat in cazul religiilor. Explicatia ar fi ca nu exista dovezi referitor la "adevarul" spiritual, si ar fi absurd sa ne educam copiii cum ca Dumnezeu exista ca esenta a vietii insasi, ca matrice primordiala a organizarii tuturor elementelor vizibile si invizibile in sisteme structurate functionale. Acel mos cu barba alba care sade gol pe tavanul Capelei Sixtine, tatal care isi lasa propriul fiu sa fie rastignit pe cruce, zeul unic razboinic si nemilos care cere taierea mainii hotului si omorarea cu pietre a femeii care inseala, e ceea ce de cele mai multe ori copiii nostri afla despre Dumnezeu, imagini generatoare de frica.

Ei, vor trebui sa staruiasca ani de-a randul in gandirea si sufletul lor pentru a avea revelatiile pe care unii dintre noi le-am avut la randul nostru: ca Dumnezeu e scanteia care aprinde focul vietii in tot ceea ce se manifesta in Univers, ca Dumnezeu e cel mai de seama gand pe care il avem, e cel mai neatins fior al dragostei, ca Dumnezeu suntem noi in cea mai elevata forma a fiintei noastre.

In fiecare religie si curent spiritual autentic exista acelasi concept al divinitatii, imbracat in fel de fel de legende si povestioare mistice, pentru a-l face pe intelesul oamenilor timpurilor in care au fost facute. Acum cred ca e vremea sa vorbim cu sufletul deschis despre Dumnezeu si despre stiinta "laica" a spiritualitatii, poate mai mult decat oricand, sa ne invatam copiii ca Dumnezeu e in sufletul lor si El nu vrea altceva decat sa se regaseasca in fiecare din noi si in toti laolalta. Sa-i invatam ca sensul vietii e evolutia spirituala si ca sentimentele impreuna cu gandurile lor vor genera experiente care ii ajuta sa-si descopere calea.

Asadar pledez pentru "laicizarea" lui Dumnezeu, pentru constientizarea naturii divine a omului si pentru promovarea tuturor valorilor care decurg din aceasta. Fiecare din noi e un Creator, si asemeni Creatorului pe care-l numim Dumnezeu si il identificam eronat de cele mai multe ori in afara noastra, avem puterea de a infaptui tot ceea ce pana acum i-am atribuit Lui.

luni, 23 februarie 2009

Ce este bugetul de stat si la ce (cui) foloseste el?


M-am hotarat sa nu mai fiu un cetatean ignorant in ceea ce priveste problemele actuale cu care se confrunta statul roman, chiar daca nu contribui la buna functionare a acestei masinarii complexe numita stat decat prin plata la timp a taxelor si impozitelor. Astfel m-am angajat sa incerc sa inteleg intr-un mod extrem de simplist o problema actuala, si anume bugetul de stat.
Am ales aceasta problema deoarece am vazut ca o sumedenie de alesi ai neamului se lupta ca taurii si stau peste program pentru a adopta legea bugetului de stat, in totala contradictie cu atitudinea lor obisnuita, melancolica si chiar usor onirica, din zilele in care se dezbat majoritatea celorlalte legi.
In consecinta, dupa ce am citit printre randuri cateva articole referitoare la dezbaterile pe marginea bugetului de stat, mi-am dat o lucrare de control la aceasta materie. Iata ce subiect mi-a picat:

“Ce este bugetul de stat si la ce (cui) foloseste el?”

De cum am vazut subiectul am dat sa-l schimb, dar n-am avut cu ce, asa ca am scris urmatoarele:

“Pentru a detalia subiectul si a fructifica la maxim cele cateva informatii pe care le am, am decis sa il impart in patru subpuncte:

1. Ce este bugetul de stat?
Bugetul de stat reprezinta pe de o parte suma totala a banilor pe care unele persoanele fizice si juridice din sectorul privat din Romania ii platesc intr-un an pe baza unor chitante pe care scrie taxa, impozit, amenda, etc. (venituri), iar pe de alta parte, suma totala a banilor pe care alte persoane fizice si juridice decat cele mentionate la venituri, le primesc pe baza unor contracte pe care scrie cu cerneala simpatica "(nu) am avut noroc in viata si am ajuns bugetar" sau "dam spaga oricui/oricum/oriunde/oricand pentru a castiga licitatiile".

2. Ce nu este bugetul de stat?
Bugetul de stat nu este cu siguranta un mijloc de organizare si distribuire a veniturilor statului in cheltuieli pe programe de investitii necesare ridicarii nivelului de trai al populatiei, dezvoltarii infrastructurii, a economiei, turismului, pentru asigurarea drepturilor fundamentale ale cetateanului, promovarii imaginii si resurselor tarii in strainatate.

3. La ce (cui) foloseste bugetul de stat?
Bugetul de stat foloseste la sustinerea unui nivel luxos de trai pentru cativa bugetari cu putere de decizie, si la sustinerea unui nivel minim de trai al celorlalti, inclusiv a pensionarilor si somerilor. De asemena, bugetul de stat foloseste la sustinerea birocratiei, a coruptiei, a inechitatii sociale in fata justitiei, la manipularea maselor prin “programe” si “strategii”. Bugetul de stat foloseste firmelor alesilor neamului si a grupurilor lor de interese, care obtin pe de o parte scutiri de taxe, subventii si credite, iar pe de alta parte contracte grase cu statul.

4. La ce (cui) nu foloseste bugetul de stat?
Bugetul de stat nu foloseste cetatenilor cinstiti care produc banii din care acesta este constituit. Deloc. Bugetul de stat nu foloseste nici agriculturii, nici turismului, nici IMM-urilor.

Pentru a sustine cele prezentate mai sus, am facut un calcul simplu, aritmetic, cu numere intregi.
Bugetul pe 2009 e format din doua numere magice: venituri si cheltuieli. Cheltuielile sunt constituite in principal din salarii pentru bugetari, investitii bugetare, cheltuieli de functionare ale institutiilor statului, cheltuieli pentru sanatate si asistenta sociala. Din aceste cheltuieli, in actiuni care determina nivelul de trai al cetatenilor se regasesc doar maxim 45% (salarii nete bugetari, servicii de sanatate gratuite, asistenta sociala, costuri reale de investitie in infrastructura si dezvoltare). Restul de 55% sunt bani care ii impart intre ei alesii neamului prin umflarea preturilor la licitatii pentru investitii, sporuri, cheltuieli inutile, imorale si ilicite, sustinerea unor institutii de stat birocratice, neperformante, nejustificate, etc.

In concluzie, miza jocului politic de-a guvernarea o constituie 55, poate 60% din bugetul de stat, care se imparte in mod mai mult sau mai putin egal intre un grup de cateva mii de romani privilegiati. Restul de 22 de milioane, primesc cu generozitate diferenta, care se mai ajusteaza considerabil prin ulterioare rectificari.”

Dupa ce am terminat de redactat lucrarea de control, am pus pixul jos si am asteptat cu sufletul la gura nota. N-o sa credeti – am luat 10!

joi, 19 februarie 2009

Italia, mon amour!


Campania mediatica si politica a italienilor dusa impotriva cetatenilor romani care traiesc in Italia, cunoaste in aceste zile o amploare de nedescris. In acceptiunea actuala a cetatenilor italieni, fiecare roman este un potential infractor iar atitudinea promovata prin toate mijloacele atat de oficialii italieni cat si de mass media, este de revolta impotriva acestui flagel national care ameninta securitatea in peninsula.
Situatia aceasta imi aduce aminte de o experienta traita in copilarie undeva intr-un sat uitat de lume de la granita dintre judetele Tulcea si Constanta, unde locuiau bunicii mei. Pe vremea aceea (1986), tiganii din Moldova obisnuiau sa migreze cu miile in timpul sezonului agricol in zone unde era nevoie de mana de lucru pentru muncile campului. Astfel in satul de care va vorbesc, in fiecare vara veneau cateva zeci (poate chiar sute) de tigani de prin Roman, care se instalau pe izlazul comunal, ocupau caminul cultural si duceau o viata traditionala, de altfel fericita pentru ei - ziua lucrau la camp, iar noaptea petreceau. Aceast fenomen intamplandu-se an de an de multa vreme, in acceptiunea taranilor de acolo, acesti oameni erau numiti si considerati "moldoveni", si toata lumea era de acord ca asa aratau si se purtau toti moldovenii. Intreband de ce li se spune moldoveni la tiganii aceia (eu fiind moldovean la randul meu), mi s-a raspuns ca nu puteau fi tigani, odata ce in Dobrogea, tiganii sunt cei turci, care fac cazane si femeile umbla cu ghicitul, poarta salvari si palarii largi, etc.
Toate ca toate, as fi putut intelege prostia taranilor de rand, insa am fost de-a dreptul socat cand in urma exploziei de la Cernobal, am fost dusi in miezul noptii la dispensarul comunal sa ni se dea o pastila. Medicul de acolo (si sigur era medic!), ne intreaba de unde suntem si raspundem: suntem moldoveni, la care el se uita lung la noi si ne zica ca am avut mare noroc ca ne-a prins aici nenorocirea, ca in Republica Moldova la noi efectele sunt cu mult mai grave. Cand ii explicam mai exact de unde suntem, medicul ne zice nedumerit ca ar fi jurat ca suntem din Republica Moldova pentru ca nu aratam ca moldovenii nostrii?!

Cred ca la fel se intampla si acum, romanii fiind asociati cu criminalii si infractorii, si credeti-ma ca daca confuzia s-a instalat cu mare usurinta intr-o zona rurala din Romania anilor '80, doar prin "viu grai", adevarata campanie media de denigrare a romanilor din Italia are un impact extraordinar asupra italienilor. Romania a tacut de-a lungul anilor, si abia acum, in pragul unei adevarate revolte, cateva glasuri au indraznit sa apere demnitatea romanilor, insa e din pacate mult prea tarziu!